My night wish died...

Am apucat să ascult cu oarecare nerăbdare noul album Nightwish pentru că ştiam că au schimbat-o pe solista Tarja şi eram curios cine ce cum cand. Şi pot să spun că NU mi-a plăcut. Cu albumul asta Nightwish devine o formaţie de duzină cu un symphonic soft rock cu influenţe Within Temptation şi Lacuna Coil. Vocea tipei pare suficient de puternică dar e complet neşlefuită şi are intonaţie de cântăreaţă la bară, melodiile sunt mai mult o zdrăngăneală de chitări acompaniate de clape şi de o voce complet nesemnificativă. Tot albumul sună ca şi cum trebuia să scoată rapid un album şi tot ce aveau erau melodiile folosite la repetiţie pentru încălzire. Nu au făcut decât o mişcare de imagine, punând o solistă cu apariţie şi voce mai sex-appeal-oasă de genul: f*ck me, I'm hot and willing, cât despre sound foarte digerabil şi de dat pe la toate posturile de radio.

Păcat de ei, că erau băieţi buni...



All I have left now is to put all my trust in Haggard's new album...