De când am plecat la facultate, m-am desprins în mare măsură de poluarea televizorului. De curând am făcut greşeala de a-mi lua un tv tuner. Greşeală de altfel nu atât de fatală pe cât ar părea deoarece folosind antenă de cameră nu prind prea multe posturi şi atunci mă plictisesc repede. Dar chiar şi fără ”investiţia păguboasă” tot nu aş fi fost privat de poluarea jurnalistică şi asta pentru că mi-am făcut prostul obicei de a citi presa la prima oră de serviciu (pentru şefu': vin cu o oră mai devreme special pentru asta ).
Îmi aduc aminte că, în momentul în care eu terminam liceul şi ajungeam pe drumul glorios al facultăţii, apăruse o nouă specie pe sticlă şi anume ştirile senzaţionale de la Pro(ştirile de la ora cinci)TV şi Antena 1, 2, 3, 4, 5 (că acuma nici nu mai ştii care ce numere au şi cu ce se ocupă fiecare). Recunosc că aşteptarea mea era ca acest stil de ştiri să sucombeze în cele mai teribile spasme. Dar, precum manelele, telenovelele sau emisiunile low-IQ (din dragoste, iartă-mă, academia vedetelor, folclorul contraatacă, eternele surprize surprize sau mai mediatizatele schimb de mame, bătălia sexelor sau trădaţi în dragoste) ele au prins la marea masă populară ca pâinea caldă. Drept dovadă ele există şi acum.
Nu tot ce este senzaţional este ştire, aşa cum nu tot ce este ştire este senzaţional. Pe de altă parte dacă aţi stat să analizaţi poate aţi observat că ştirile sunt în principal un instrument de propagandă şi de manipulare, iar când nu este unul din cele de mai sus rămâne doar lacrimogenul, senzaţionalul sau grotescul. Animalul trândav, cu viaţă plictisitoare care este publicul ştirilor de la ora cinci găseşte în aceste manifestări toxice de jurnalism adrenalina pe care nu şi-o însuşeşte la birt. Este de-a dreptul amuzant să vezi cum un reporter tinerel este paraşutat cu tot cu microfon la Cucuiata din Deal şi ne povesteşte cu patos cum ieri, la ora două noaptea, două babe gemene din localitate au fost violate de fiul uneia dintre ele după ce acesta din urmă s-a întors băut de la birtul din sat. Bărbatul, cunoscut printre săteni pentru abuzurile sexuale repetate asupra copiilor săi, şi-a petrecut noaptea la birtul din sat unde, din lipsă de Unirea la bar, a fost obligat să consume Polar care a determinat grava confuzie între copiii săi şi cele două babe.
Mai jos este o ştire dată pe ProTV mai zilele trecute.
”Doi tineri îndrăgostiţi au murit într-un grav accident rutier în Mureş
Visau să trăiască o viaţă împreună, dar soarta i-a lovit nemilos! O tânără de 18 ani şi iubitul ei de 20 au pierit într-un grav accident, produs pe o şosea din Mureş.
Aurelian şi Andreea erau din Iernut şi se cunoşteau din copilărie. Se iubeau şi îşi făcuseră chiar planuri de căsătorie.
Ieri, băiatul a luat-o pe prietena lui la o plimbare cu maşina, fără să ştie că avea să fie ultima. Tânărul a apăsat acceleraţia prea tare, iar într-o curbă periculoasă a depăşit o căruţă şi nu a mai avut timp să revină pe banda lui de mers, ciocnindu-se frontal cu un autobuz.
Impactul a fost extrem de violent, iar băiatul şi prietena lui au murit pe loc. Tinerii nu purtau centurile de siguranţă. Cei doi vor fi înmormântaţi duminică în acelaşi mormânt, pentru a rămâne, aşa cum îşi doreau, împreună.”
Textul original la
protv.ro.
Vai câte lacrimi, câtă jale, parcă am fi toţi un neam de bocitoare. De ce nu au mai spus că gagica era şi însărcinată, doar nu mai stă nimeni acum să mai dezgroape morţii... să verifice...
Cu ce mă afectează pe mine că cei doi au murit? (nimic) Poate el o înşela pe ea, sau ea pe el, poate în maşină s-au certat şi s-au despărţit şi asta a fost cauza accidentului. Toate aceste detalii/interpretări/supoziţii nu constituie ştirea care îmi schimbă mie viaţa dar contextul în care cei doi au murit da. De aceea singurele lucruri care constituie ştire în toată această baie de lacrimi sunt faptul că se deplasau cu viteză şi nu purtau centurile de siguranţă, lucruri care au dus la moartea lor. E singurul lucru care contează, singurul mesaj care merită transmis. Cum îi cheamă nu mă interesează, oricum nu ii cunosc, când vor fi ingropaţi nici atât, oricum nu mă duc la înmormântare, că sunt îngropaţi împreună pentru a rămâne aşa cum îşi doreau nici asta nu mă interesează pentru că Romeo şi Julieta au murit demult.
Şi atunci cum ar fi trebuit să sune ştirea?
Viteza excesivă poate fi cauza unor accidente grave. Astăzi, doi tineri şi-au pierdut viaţa în urma unei ciocnirii frontale dintre maşina cu care se deplasau şi un autobuz care circula regulamentar. Accidentul s-a petrecut în timp ce autoturismul se afla în depăşirea unei căruţe. Conform poliţiei rutiere, accidentul s-a produs datorită vitezei mari de deplasare a autoturismului care nu a mai permis depăşirea în condiţii de siguranţă. Cei doi tineri nu purtau centurile de siguranţă şi au murit pe loc. Vă prezentăm în continuare un material despre norme de conduită preventivă în trafic şi metode de protejare împotriva accidentelor rutiere.
N-am văzut nicăieri aşa ceva până acum. Utilitatea unei ştiri ar trebui să se vadă nu în lacrimi şi uimire ci în măsură în care mă pregăteşte/previne pe mine ca individ în faţa unor probleme reale. Să mă facă pe mine un produs mai bine adaptat în societate, mai circumspect în faţa lucrurilor care îmi pot schimba viaţa, mai atent la pericolele ce mă înconjoară. Pentru că ”Viaţa e complexă şi are multe aspecte...” pentru restul există Mastercard .
Ca pentru încheiere am hotarât să adaug editorialul de azi al omului cu riduri de la frunte până la ceafă şi anume Cristian Tudor Popescu.
”Patul & Coşciugul
de Cristian Tudor POPESCU | 05 IUNIE 2007
Cu 37 de ani în urmă, un procuror şi nişte miliţieni organizau pe o terasă de cârciumă singuratică reconstituirea unei bătăi între doi inşi. Sub ochiul lui Lucian Pintilie, uriaşul actor George Constantin, împreună cu George Mihăiţă, Vladimir Găitan şi Ernest Maftei reconstituiau în Reconstituirea, pornind de la o halbă în cap, întreg scheletul monstruos al răului kicios pe care se sprijineau autorităţile din România comunistă. Filmul, interzis în scurtă vreme, lăsase în urmă legenda urbană a „miliţienilor de care râzi cu lacrimi când îi vezi cât sunt de tâmpiţi”.
Acum, mari mase de români urmăresc cu sufletul la gură reconstituirea la televizor a aruncării elevului de liceu Bogdan Costache de la etajul nouă. Simulanţi care fac plonjoane pe cartoane, calcule balistice entuziaste, adventişti, clarvăzătoare, nevoia imperioasă de pernă de aer şi cascador, totul sub lozinca implicită „ea l-a omorât, căţeaua dracului” sau „ea şi cu bărba-su”.
De zile în şir, un bâlci mediatic de proporţii se desfăşoară în jurul cadavrului zdrobit al lui Bogdan, prezentat de nenumărate ori în prim-plan şi plan-detaliu la televiziunea Morga&Cearceaful. O problemă gravă de etică – „dreptul” unei femei adulte, căsătorite şi pe deasupra cadru didactic de a avea relaţii sexuale cu un elev – un fenomen psihosocial cât se poate de îngrijorător – precocitatea sexuală şi tulburările afective ale tinerei generaţii – sunt transformate într-o exhibiţie de morbid şi trivialitate. Nu aşa-zisa discuţie despre moralitate şi şcoală face rating, ci şansa privirii aruncate în patul sau în coşciugul celuilalt. Cazul Bogdan – Corina Vasile e perfect echivalent cu „Crima din Primăverii”, împuşcarea altui Bogdan de către soţul Romaniţei Iovan. Pe de altă parte, sinuciderea tinerei rrome Grancsa Szoma, pentru că nu era lăsată să se ducă la şcoală, nu face nici pe departe aceeaşi audienţă – lipseşte sexul din meniul simbolic.
Auzi lucruri încremenitoare, cum că dacă dragostea-i mare pot să se culce profesori cu elevi într-o dezinhibare, distinsa d-nă profesoară mai întâi minte cu neruşinare, apoi nu e sancţionată de colegii ei de cancelarie, trebuie să facă vorbire despre caz însuşi primul ministru ca să ne amintim că mai există reguli respectate până şi într-un trib din pădurile virgine.
Cei care privesc azi acest festival al grotescului nu râd, ca spectatorii Reconstituirii lui Pintilie, şi nici nu folosesc avantajul pe care-l au faţă de aceia, schimbând canalul. La 17 ani de la Revoluţie, kiciul rău nu mai e pe ecran, acolo, „la ei” – a coborât devastator ca o molimă printre cetăţenii (tele)spectatori ai României libere. În absenţa opresorilor comunişti tâmpiţi şi neamuri proaste, nu ne rămâne decât să râdem amar de noi înşine.”
Articolul original la
gandul.info.
