vineri, 21 iulie 2006

To work or not to work...


Când vine vorba despre comunicare întotdeauna nuanţa este cea care contează. Şi putem observa acest lucru în România la scară largă. Cred că pe vremuri, "apuse" precum praful strâns grămadă sub covor, s-a format în România mentalitatea de genul: "Noi ne facem că muncim ei se fac că ne plătesc." sau "Timpul trece, leafa merge, noi muncim cu drag.".
În drumul meu spre serviciu trec pe lângă faimoasa fabrică de calculatoare: ICE Felix, despre care ascultam cu oroare la cursurile unui mult prea nostalgic profesor. În afară de indicatoarele mereu proaspăt vopsite cu fotografiatul interzis (care ar trebui să arate că fabrica încă mai reprezintă un punct de interes naţional) şi câţiva angajaţi plictisiţi nimic nu pare să se mişte la acest monstru adormit, nici măcar două maşini Renault (uite că fac şi reclamă mascată :P) care par a fi acolo de o eternitate. Cine poate să fie dinamic într-un decor atât de static? Vrea cineva să-şi asume rolul de "ciudăţenie"???? Societatea românească este una în schimbare (un alt clişeu bun de aruncat în faţă) dar în acelaşi timp o societate foarte conservatoare, cu o inerţie mentală destul de mare. Timp de câţiva ani buni societatea noastră a mers după un model piramidal în care iniţiativa venea de sus şi se propaga spre bază prin uciderea ideilor locale, iar pentru că fiecare lucra pentru cel "ce e în tot şi în toate şi-n cele ce vor zâmbi mâine la soare" nu se simţea implicat şi responsabil pentru realizările sale. Această mentalitate există şi acum, de ce să fac ceva dacă nu mi se cere? Mi-am adus aminte de un banc: muncitorul japonez, inginerul japonez si muncitorul român la o conferinţă:
muncitorul japonez - Eu muncesc 12 ore pe zi: 6 le lucrez pentru mine şi 6 pentru Japonia.
inginerul japonez - Eu muncesc tot 12 ore pe zi: 8 le lucrez pentru mine şi 4 pentru Japonia.
muncitorul român - Eu muncesc 8 ore pe zi... şi ce treabă am eu cu Japonia...
Cam acelaşi lucru se întâmplă acum în România, de ce să lucrez pentru alt scop decât strict ce mi se bagă sub nas? De ce să fac altceva dacă nu sunt plătit pentru asta?

De ce sa lucrez 100% în fiecare zi când pot să lucrez 100% toată săptămâna? :)

Moda la câini


Săptămâna trecută vă prezentam un design vestimentar pentru patrupede puricoase. Modelul lansat de Cătălin Vaccinatu' a avut un ecou atât de puternic în lumea necuvântătoarelor cu lesă încât doamna Doina Botnitza şi-a lansat mai devreme gama de modele toamnă-iarnă, cu doua anotimpuri prea devreme as spune eu. Modelul pe care îl aveţi în imaginea alăturată poartă un costum numit simplu "Ursuleţ de Catifea", un adevărat echipament de iarnă, care asigură izolaţie termică până la -15 grade Celsius. Modelul este realizat din materiale special concepute pentru a nu afecta blana mătăsoasă dar pentru a menţine confortul termic în conditiile reci ale iernii.
Mai mult, articolul pe care il vedeti în partea stângă în culori negru cu albastru este de fapt un indicator al temperaturii din interiorul costumului şi care avertizează sonor atunci când temperatura scade sub 30 de grade.

Trebuie să apreciem munca depusă pentru realizarea acestui model şi să sperăm că proasta inspiraţie a momentului lansării să se dovedească o iniţiativă curajoasă şi fructuoasă.

Copii, nu încercaţi asta acasă


Trebuie să recunosc că prima dată când am văzut poza asta m-a amuzat teribil, atât de mult încât m-am hotărât să o postez pe blog deşi mai aveam o poză pe aceeaşi temă cu Mindy. Şi ştiţi de ce m-a amuzat atât de mult? Pentru că am făcut analogie cu un cuplu celebru din lumea bipeda (ghiceşte cineva despre cine e vorba?). Este ciudat cât de uşor sunt trecute cu vederea astfel de "alianţe" între cei "mici şi neajutoraţi" şi cei "mari şi puternici". Dar cine sunt eu să judec ceea ce mass-media-şi aruncă pe frontispiciu? Şi adevărul este că nu m-ar deranja atât de mult aceste modalităţi rapide de "avansare" în ierarhie dacă nu mi-ar fi bagate pe gât pe post de modele de existenţă. Şi totuşi nu pot să nu mă întreb următorul lucru: dacă în lumea bipedă "pisica" are de câştigat bani, faimă, statut social... mă întreb ce are de câştigat "pisica patrupedă"? Oare o face din placere????


S-a prins cineva pana acum despre ce bipezi este vorba????





Eu încă mă mai gândesc la porcul ăla...

marți, 18 iulie 2006

Usăăăp doog


Conform ultimei mode lansate de Cătălin Vaccinatu' (prezent în imaginea alăturată) în această vară câinii nu vor mai umbla cu covrigi în coadă, după cum eram obişnuiţi, ci cu coarne de cârcotaşi. Pentru ca toate design-urile cu covrig în coadă apărute până acum deviniseră mult prea comune, Cătălin Vaccinatu s-a gândit foarte bine la împrospătarea vestimentaţiei canine prin introducerea unui element foarte la modă în ziua de astăzi: coarnele vesele de cârcotaş. Pe această cale Vaccinatu' le răspunde celor doi cârcotaşi cu aceeaşi monedă: publicitate gratuită! Grăbiţi-vă să procuraţi corniţele pentru puişorul dumneavoastră, va deveni cel mai popular câine din parcare şi va avea privilegiul de a uda roţile tuturor maşinilor.

Întors dintre morţi


După o pauză considerabilă de radio şanţ Image mi s-a făcut dor de bârfa mică şi nevinovată, de ideea că cineva îmi citeşte "creaţiile" şi, surprinzător, le găseşte şi interesante. Aşa că am hotărât să mai dau lumii o şansă şi de acum înainte voi fi un activ bloguitor.

Cui i-a fost dor de mine să ridice mâna sus...